|
|
SCURT ISTORIC AL JUDETULUI MEHEDINTI
1. Scurt istoric al judetului Mehedinti
Judetul Mehedinti este situat in sud-vestul Romaniei si se intinde pe 4900 kmp. Dunarea, unul dintre cele mai mari fluvii din Europa, curge pe o distanta de 192 km, de-a lungul granitei sudice a judetului. Vestigiile istorice de la Drobeta Turnu Severin, sunt dovada importantei zonei
de-a lungul secolelor. Sapaturile arheaologice atesta asezarile omenesti in acesta zona inca din Paleolitic (vestigiile unei asezari datand din Paleolitic au fost aduse la lumina si sunt inca studiate la Schela Cladovei). Primele cimitire si primele dovezi ale activitatii de cultivare stabila pe continentul Europa, au fost gasite in aceatsa zona. confirm recensamantului din ianuari 1992, judetul Mehedinti are o populatie de 330000locuitori, 67,8 locuitori/kmp. Din punct de vedere al nationalitatii, populatia are urmatoarea structura: 98,3 % romani, 0,3% cehi, 0,2 % germani, 0,25 sarbi, 0,1 unguri. Populatia urbana reprezinta 47,2%. Principalele localitati urbane ale judetului sunt: Municipiul Drobeta Turnu Severin si orasele Orsova, Vcanju Mare, strehaia si baia de arama. Judetul are si 59 comune si 344 sate. Municipiul Drobeta Turnu Severin este resedinta administrativa a judetului mehedinti, cu o populatie de 120000 locuitori. Asezarea a cunoscut perioade de inflorire economica in timpul perioadei romane si a Evului mediu, fiind centru strategic urban si comercial. Asezarea geto-dacica existenta pe locul Severinului de astazi, dupa cucerirea romana, s-a dezvoltat intr-una dintre cele mai importante orase ale fostului imperiu. Vestigii ale istoriei, Piciorul Podului lui Traian, ruinele campului roman Drobeta, baile Romane, cat si alte vestigii scoase la lumina in parcul arheologic al Muzeului Portile de Fier - spun istoria colonizarii romane in Dacia si a formarii poporului roman. Manastirea Vodita (reconstruita), cea mai veche asezaremonastica in provincia Oltenia construita intre 1370-1372 de catre Voievodul Vlaicu Basarab, se gaseste la 20 km de Drobeta Turnu-Severin in drum spre valea Vodita. Omul a modelat relieful judetului construind constructii de proportii impresionante. la Portile de Fier, fostele Cazane ale Dunarii - o adevarat aprovocare pentru navigatorii - apeleDunarii au fost imblanzite prin constructia a doua mari baraje, legand Romania de Serbia. Doua lacuri de acumulare au fost construite la Portile de Fier I si Portile de Fier II (236 kmpsi respectiv 67 kmp) care au intrat in sistemul hidro-energetic. Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari din tara (peste 11 km deja explorati , cu galerii de pe cateva nivele si avand stalactite si stalacmite de milioane de ani)monument natural protejat de lege, este situata la 31 km departare de Severin.
Comorile Isvernei
Fiecare munte are pesterile sale si fiecare pestera are o comoara. Sau cel putin o legenda despre o comoara. Sub virful lui Stan si Piatra Mare se afla pesterile cu comorile lui Tudor Vladimirescu. In Valea Tesnei si sub Piatra Cosutei sunt comorile lui Duncea. La Topolnita se afla rezervele de aur ale dacilor. La Cernavarf este ascuns tezaurul printului sarb Obrenovici. Iar pestera Isverna, zice-se, gazduieste un depozit de argint al Imperiului Austro-Ungar, ascuns din ordinul imparatesei Maria Tereza.
Varful lui Stan, tainuitorul comorilor lui Tudor Vladimirescu
Stufoasa vegetatie care incearca sa ascunda accesul spre tezauruli imparatesei Maria Tereza
Isverna la izvoare, in luncile din Poiana Cosutei
In cautarea obarsiilor
Cand scafandrii Grupului de Explorari Subacvatice si Speologice si-au facut aparitia la Isverna,cu ani in urma, echipati cu casti, franghii, barci pneumatice si costume de scufundare, convingerea localnicilor a fost de nezdruncinat: astia au venit sa caute comoara. Intr-un fel aveau dreptate, caci Isverna este o adevarata nestemata a pesterilor romanesti. Nu pentru ca ar avea cine stie ce cristale sau stalactite, nici pentru dimensiunile galeriilor ei, care nu impresioneaza. Din pestera iese, insa, un rau subteran de o puritate rar intalnita.
Chiar de la inceput, sub bolta racoroasa a intrarii in Pestera Isverna te intampina o dorna, un lac cu apa atat de clara incat nici n-o vezi. Cativa pastravi speriati se ascund sub peretele de stanca. Dupa o inaintare de cateva sute de metri se ajunge la Taul Verde, o dorna mai adanca si mai mare, unde apa poate trece de cap. Dincolo de tau apa tasneste dintr-un sifon caruia nu i se zareste fundul. Este locul unde incepe prima imersiune.
Canionul scufundat
Speologul scafandru dispare sub "clopotele verzi" care filtreaza feeric lumina proiectoarelor subacvatice. La 15 metri adancime sifonul strabate un pasaj orizontal, apoi urca intr-un canion ingust. Urmatorul sifon este cel "galben", numit asa din cauza unor pelicule galbui care captusesc peretii. Aproape de capatul pesterii se afla marele Sifon Negru. Aici s-a oprit inaintarea scafandrilor, dupa un parcurs intortocheat de peste 400 de metri si adancimi ce depasesc 40 de metri. Rezervele limitate de aer, frigul patrunzator, pericolul narcozei si al accidentelor de decompresie fac din Isverna o piatra de incercare a speologilor scufundatori. Aici si-a oprit inaintarea nu numai Florin Paroiu, veteranul roman al scufundatorilor in pesteri, dar si elvetianul Bolanz, unul dintre cei mai experimentati scafandri ai lumii, precum si o echipa de "asi" ai clubului britanic din Westminster. Obarsiile de cristal ale Isvernei, ascunse in inima Muntilor Mehedinti, reprezinta inca o provocare, un pisc inca neatins al lumii subpamantene.
Pestera Isvernei
Scufundatori verificandu-si echipamentul inainte de imersiune
Pestera Cucerea, nu departe de Isverna, la Balta, un tunel natural de 2 km
Cu echipa Cousteau
La Isverna am trait farmecul scufundarii speologice alaturi de scafandrii echipei Cousteau. Imaginile realizate cu acest prilej incanta vizitatorii sectiei "Exploratori in secolul XX" de la Muzeul Smithsonian din Washington. Alte imagini au fost prezentate in serialul Cousteau dedicat Dunarii si afluentilor sai. Un film a fost facut de colegii nostri italieni. In sfarsit, echipa GESS a realizat tot aici, pentru Discovery, splendide filmari subacvatice. Se poate spune ca Isverna este de mult un ambasador al farmecului naturii salbatice romanesti. Si, din pacate, este, poate, ultimul loc cu ape neintinate din Carpati. Locul unde te poti scufunda in puritatea lichida a obarsiilor, cu nimic mai prejos decat vestite pesteri scufundate din Alpi, Mexic sau Florida. De aceea pestera a fost declarata rezervatie speologica si insusi Jacques Yves Cousteau a intervenit direct pe langa autoritatile de mediu romanesti pentru conservarea acestui sit de valoare europeana.
O perla intr-o salba
Comuna Isverna este o pitoreasca asezare de munte, unde traditiile si portul specific sunt inca vii. In cea de-a treia zi de Paste, aici exista un obicei: pe paraul pesterii pornesc la vale, prin luncile abia trezite la viata, dovleci uscati cu lumanari aprinse inauntru, pentru pomenirea celor dusi spre alte zari. O procesiune tacuta de lumini se indreapta spre Dunare. Pamantul de aici nu este prea roditor, dar oi harnice transforma puritatea poienelor in cas, pe saturate. Iar mierea de salcam a lui Gheorghita Izverceanu nu are seaman pe lume. In zona se afla si alte nestemate ale carstului mehedintean. Poienele de sus ale Isvernei, sub Varful lui Stan, reprezinta un peisaj miraculos. Intre peretii abrupti de calcar se afla depresiuni orizontale, inierbate, unde fagi nodurosi si batrani iti dau senzatia ca te afli intr-un imens parc suspendat. Pesteri sunt pretutindeni. Una dintre ele este Curecea, langa comuna Balta, un tunel natural foarte spectaculos, de doi kilometri lungime, ce se poate traversa cu usurinta in doua ore. Pestera Podului, lacul Zaton si Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele se afla si ele in apropiere si pot fi usor vizitate. Pornind pe drumul de sub munte ce leaga obarsiile Motrului de Dunare vom intalni si alte surprize. Dar despre ele vom povesti alta data.
Sarbatarea "Lasata mortilor la apa"
Scolile din acceasta comuna sunt in marea majoritate reabilitate, elevii au un spirit de concentrare mai puternic datorita igienei din scoli. Doua dintre acceste scoli s-au realiza cu foarte mare efort depus de Doamna Viceprimar CAPASTRARU MARIA
Cei 250 de elevi ai scolii din zona de munte a Mehedintiului au intampinat cu o deosebita bucurie inceperea noului an scolar. Asta pentru ca toti, majoritatea dintre ei foarte saraci, au primit cate o bicicleta cu care sa vina la scoala.
Motivul nu a fost reprezentat insa de pofta de invatatura, ci de cadourile ce le-au primit. Un francez a donat, nu mai putin de 250 de bicilete, cate una pentru fiecare scolar, astfel ca elevii care vin la scoala uneori de la cativa kilometri distanta, sa nu mai intarzie la primele cursuri ale zilei.
|
|
